Baladă pentru Scufița Roșie

Acest desen alegoric în alb și negru înfățișează un lup îmbrăcat într-un costum cu dungi zebră, așezat la un pian pe o stradă pietruită mărginită cu case ciudate și flori vibrante. Paleta monocromatică sporește dualitatea în narațiune, simbolizând contrastul dintre aparență și intenția ascunsă. Lupul, prădător prin natură, adoptă ținuta inocenței și conformismului, reflectând duplicitatea adesea întâlnită în comportamentul uman.

Costumul de zebră reprezintă o fațadă de echilibru și simplitate, dar adevăratele instincte de prădător ale lupului rămân acoperite. Actul de a cânta la pian – un simbol al culturii și rafinamentului – contrastează puternic cu natura înnăscută a lupului, sugerând un comentariu asupra rolurilor societale și a măștilor pe care oamenii le poartă. Cadrul urban luxuriant, împerecheat cu florile delicate, juxtapune frumusețea și înșelăciunea, invitând privitorul să reflecteze asupra temelor de încredere, pretenție și motive ascunse.