Pisica albă

M-am gândit la felul în care animalele, mai ales pisicile, reușesc să fie prezențe invizibile și, în același timp, atât de puternice. Intră în cameră și parcă spațiul se schimbă. E o magie tăcută.

Și cum, în multe dintre lucrările mele, dualitatea ocupă un loc principal, pisica a prins formă din mici puncte, ca o constelație adunată pe pânză. Așa cum, luate separat, punctele nu poartă o semnificație anume și par de domeniul banalului, împreună au sens și formă, la fel cum gesturile lor mici, aproape invizibile, ne schimbă lumea fără să ne dăm seama.